Poveștile de iarnă 2018 – partea I

Știți calendarele de Advent la care deschizi câte o fereastră pe zi ca să descoperi o surpriză – o bomboană, o ciocolățică, o jucărie? 🤩🍡🍭 De pe 1 până pe 24 decembrie, Zi DA are un calendar cu povești/pilde/snoave.

#1

Un țăran bătrăn își ara pământul cu plugul tras de cal. Într-o bună zi, calul scapă și o ia la fugă peste deal. Vecinii îi spun bărbatului: „Vaaai, ce ghinion te-a lovit!” El le răspunde: „ …Ghinion, noroc, cine știe?!”

După o săptămână calul se întoarce, dar nu singur, ci cu o herghelie întreagă de cai sălbatici. Vecinii îl felicită pe bătrân pentru neașteptatul noroc. El le răspunde: „ …Noroc, ghinion, cine știe?”

După câteva zile, fiul lui cade de pe unul dintre caii pe care încerca să îi îmblânzească și își rupe piciorul. Vecinii spun: „Ee, ăsta da ghinion!” Bătrânul le răspunde: „ …Ghinion, noroc, cine știe?”

După câteva săptămâni, un pluton militar ajunge în sat și îi înrolează pe toți bărbații tineri și apți de luptă. Dar nu și pe fiul bătrânului, care nu poate merge.

… Noroc, ghinion, cine știe?!

(poveste chinezească, autor anonim)

#2

Un turist bine îmbrăcat și întreprinzător întâlnește într-un port european un pescar îmbrăcat ca vai de mama lui, care lenevea în barcă, la soare.

„De ce pierzi timpul, în loc să mergi la pescuit?!” îl întreabă revoltat bărbatul.

„Păi am fost de dimineață și am prins destul pește cât să-mi ajungă pentru două zile.”

„Dacă ai merge la pescuit de mai multe ori pe zi, în mai puțin de un an ai putea să cumperi o barcă cu motor!”

„Și dup-aia?” îl întreabă pescarul.

Dup-aia, peste încă un an, mai cumperi încă una!”

„Și dup-aia?”

Dup-aia poate îți construiești un mic depozit. Iar după câțiva ani, o să ai o mică făbricuță, poate chiar și un restaurant pescăresc!”

„Și dup-aia?”

O să ajungi să vinzi homar direct la Paris, fără intermediari!”

„Și dup-aia?”

„Dup-aia nu mai ai nicio grijă pe lume, poți să stai în port, să lenevești toată ziua la soare, să admiri marea,” îi răspunde turistul cu entuziasm.

„Păi și-acum ce crezi că fac?!”

(poveste de Heinrich Böll, 1963)

# 3

Călătorul: „Ce fel de vreme o să avem azi?”

Ciobanul: „Exact vremea care îmi place mie.”

Călătorul: „Cum știi că o să fie exact cum îți place ție?!”

Ciobanul: „Pentru că mi-am dat seama că nu primesc mereu ce-mi place, am învățat să-mi placă mereu ceea ce primesc. Deci sunt foarte sigur că azi o să avem vremea care-mi place mie.”

(poveste Zen, autor anonim)

#4

Trei broaște ședeau pe o buturugă, la o margine de lac. Una dintre ele s-a hotărât să sară în apă. Câte broaște au mai rămas pe buturugă?

Răspunsul corect: Trei.

A te hotărî și a sări sunt două lucruri diferite.

(snoavă primită de la o o colegă de birou)

#5

În 1922, Einstein a primit Premiul Nobel pentru fizică și a pornit într-o călătorie de cinci luni și jumătate în Asia. Într-o zi, când era cazat la Hotelul Imperial din Tokyo, un angajat i-a bătut la ușă ca să îi livreze un colet. Nu se știe dacă băiatul a refuzat bacșișul sau Einstein n-avea mărunt la el, cert este că fizicianul a insistat să-i dea ceva. A luat o foaie de hârtie de pe noptieră și a scris câteva rânduri în germană; după care i-a dat-o băiatului și i-a spus să o păstreze, că s-ar putea să fie valoroasă în viitor.

Bilețelul, care conține „teoria fericirii” a lui Einstein, a fost vândut la licitație în 2017 pentru 1,3 milioane de dolari.

Ce scria pe el?

O viață calmă și umilă aduce mai multă fericire decât căutarea succesului, combinată cu agitație constantă.”

#6

Un evreu foarte necăjit merge să se plângă la rabin:
„Rabi, ce să fac? Nu mai pot suporta! Casa mea e un iad! Copiii sunt mulți, toți țipă, toți se bat, soția mea îi ceartă toată ziua, ei plâng… e o hărmălaie de nedescris… În plus, mereu dezordine și ceartă. Nu mai pot, înnebunesc, simt că mor! Ce să fac?!”
„Ai găini?”
„Da!”
„Timp de o săptămână bagă-le pe toate în casă și ține-le acolo cu voi, apoi vino la mine.”
Peste o săptămână vine iar evreul. Rabinul îl întreabă cum e.
„Cum să fie, rabi?” Mai rău ca înainte – copiii plâng, nevasta țipă, peste tot găinaț, găinile cotcodăcesc, înnebunesc, nu mai pot… spune-mi ce să fac?”
„Bagă și porcul în casă cu voi, iar peste o săptămâna vino să-mi zici cum e.”
Peste o săptămână vine evreul și se plânge din nou, iar rabinul îl pune să bage și vaca în casă.
După încă o săptămână de stat în casă cu copiii, nevasta, găinile, porcul și vaca, vine evreul iar la rabin, iar acesta îi spune să scoată vaca din casă și peste o săptămâna să vină să-i spună cum e.
„Ei, rabi, parcă e mai bine… nu mai e vaca, nu mai e balegă, e oarecum mai bine…”
Rabinul îi spune să scoată și porcul, iar peste încă o săptămână și găinile.
„Ei, acum cum e la tine în casă?”
„E minunat, rabi! Numai eu, copiii și nevasta! Nici nu mai am ce să-mi doresc, sunt de-a dreptul fericit!”

(poveste evreiască, autor anonim)

#7

O fetiță de 6 ani stă în spatele clasei, foarte concentrată la ora de desen.

Profesoara se duce la ea și o întreabă: „Ce desenezi acolo?”

Fetița: „Îl desenez pe Dumnezeu.”

Profa: „Dar nimeni nu știu cum arată Dumnezeu!”

Fetița: „Ee, o să afle într-un minut.”

(întâmplare adevărată, povestită de Ken Robinson în 2007, într-un TED talk despre creativitate)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *